Indulcitorii inlocuiesc zaharul simplu (zaharoza), mierea sau fructoza. Acestia sunt folositi deoarece au putine sau zero calorii, de aceea ajuta la mentinerea unei greutati sanatoase sau sunt adjuvanti in dietele de slabit.
Putem adauga un plic sau o tableta de indulcitor la ceasca de cafea sau ceai, dar mai frecvent ii gasim deja in retetele unor produse alimentare sau bauturi cu etichete “fara zahar”.
In majoritatea cazurilor, cu cateva exceptii, aceste produse nu au putere nutritiva, nu furnizeaza energie si totusi au un anumit impact asupra metabolismului si productiei de insulina.
Sa vedem ce fel de compusi sunt, incepand cu distinctia necesara intre indulcitori artificiali sau sintetici si cei naturali.
Indulcitorii artificiali sunt substante chimice de laborator, dar asta nu inseamna ca sunt complet sintetici. Unii sunt fabricati din zahar (cum ar fi polioli) sau din substante naturale, cum ar fi unele ierburi.
In general, puterea lor de inmuiere este mult mai mare decat cea a zaharozei (zaharul alb), dar este necesar sa ii folositi cu moderatie. Sa vedem o lista cu cei mai populari indulcitori sintetici utilizati atat pentru uz casnic, cat si pentru industria alimentara:
Aspartam: poate cel mai cunoscut si mai raspandit indulcitor artificial, ce depaseste puterea zaharului de 200 de ori.
Zaharina: tot in acest caz vorbim despre un indulcitor a carui putere de inmuiere o depaseste cu mult pe cea a zaharului si a mierii, chiar de 500 de ori!
Acesulfamul K: este unul dintre cei mai putin daunatori indulcitori, deoarece nu este metabolizat de organism si este eliminat in urina.
Ciclamat: cu siguranta cel mai controversat dintre indulcitorii sintetici.
Neotam: cel mai puternic dintre toate (de aproximativ 800 de ori mai dulce decat zaharul), extrem de controversat, derivat din aspartam.
Sucraloza: un derivat al zaharozei de 600 de ori mai dulce decat acesta.
Polioli (alcooli de zahar): acestia sunt indulcitorii de noua generatie, considerati cei mai inofensivi dintre toti, chiar benefici pentru sanatate, in special cea a dintilor. Acestia includ sorbitol, xilitol, manitol, eliminare, izomaltol.
Indulcitorii naturali se regasesc si alimente, deci au calorii si afecteaza glicemia. Acestia includ:
Stevia. Iata un exemplu tipic de indulcitor natural care este de fapt produsul unui proces chimic la care sunt supuse frunzele arborelui stevia, originar din America de Sud. In interiorul acestor frunze, de fapt, exista substante – stevioside si rebaudioside – de pana la 300 de ori mai dulci decat zaharul / zaharoza.
Stevia este complet lipsita de calorii, nu are efecte daunatoare, gustul sau este placut, dar nu „neutru”, de aceea trebuie „testat” inainte de a-l folosi pentru prepararea deserturilor sau pentru a indulci cafeaua si ceaiul.
Tagatoza. Este un indulcitor extras din lapte, deci este „natural” la origine, dar in realitate este un zahar „modificat”. Caracteristica sa este ca este putin mai putin dulce decat zaharoza (cu aproximativ 10% mai putin), dar caloriile sale sunt semnificativ mai mici (doar 38% din continutul total de calorii ale zaharului) si, mai presus de toate, nu are impact asupra zaharului din sange.
Sirop de agave. Numit si nectar de agave, acest inlocuitor natural al zaharului poate fi clasificat ca aliment, cum ar fi miere, fructoza sau sirop de artar si, de fapt, este un zahar care contine 92% fructoza, care este extras din planta de agave.
Siropul de agave nu este mai bun decat zaharoza obisnuita, deoarece are un impact glicemic si caloric semnificativ si poate contribui la deteriorarea smaltului dintilor.
Zahar din struguri (sau must): Derivat din presarea strugurilor, acest indulcitor este utilizat in principal de industria alimentara ca inlocuitor mai sanatos al zaharozei in bauturile racoritoare si gemurile.
Alti indulcitori naturali folositi in mod obisnuit in industria alimentara sau pentru prepararea deserturilor si gemurilor de casa sunt sucul de struguri, melasa, cerealele maltuite, siropul de artar, zaharul din palmier curmal, sucul de fructe concentrat.
Toti au calorii si au un impact asupra zaharului din sange, desi unii – in special maltul din cereale sau siropul de artar – sunt, de asemenea, o sursa excelenta de antioxidanti si vitamine, in special din grupa B-urilor.
